La ING, tot ce e pus la transfer pana in ora 13:00 se opereaza in ziua curenta.
Remember pentru mine si pentru Sorin Frumuseanu.
Have a good day.
Remember pentru mine si pentru Sorin Frumuseanu.
Have a good day.
De gura lui nenea 1nesco, pe numele lui Sorin Frumuseanu, elev si profesor la Scoala de SEO, am revenit pe blogul de batut campii. Scuzati numele ales de la profilul de hi5 de cand eram in clasa a V-a, scuzati postarile vechi si tampite si … Salut!
Revenind, am vazut deasemenea si schimbari majore in wordpress-ul gratuit. Frumos! Primul lucru pe care o sa-l fac, este clar o schimbare de tema!
Salve Sorine si voua tuturor! Back to work!
Sa va vorbesc despre laptop, sau mai bine zis despre laptopuri. Ei bine, incercand sa ma gandesc la ceva amuzant despre aceasta inventie, tehnologie sau cum vreti sa-i spuneti, nu pot sa nu-mi aduc aminte de caracterizarea facuta de profesorul meu de istorie cu privire la laptopuri(nr. laptopul lui). Ei bine, de cate ori vine la ora si scoate laptopul, are grija sa ne precizeze ca pentru el e defapt o cutiuta. Cum asa? Ei, uite-asa. Cutiuta asta a lui e plina de documentare(aproape un terra) si carti scanate de el insusi(ultimul update: 802 in total). In fine,lumea nu s-ar plictisi deloc daca ar lasa filmul sa mearga fara explicatii. Pot sa zic ca e un profesor cool la anii lui si incearca sa faca totul cu ajutorul “cutiutei” pe care mai mereu o inchide din cauza cip-ciripurilor din prima banca “Daca va plictisiti eu o sa inchid cutiuta asta si o sa va las pe voi sa vorbiti” . A si sa nu uit. Ultima data cand le-a apostrofat pentru ca stateau pe (ghiciti ce?) laptop, a vorbit atat de frumoooos: “Cata inteligenta pe centimetru patrat” .
Cutiuta asta a fost (si inca este ) un cutioi pentru mine. A, sa specific. Cutioiul e PC-ul meu. Mult mai bine ma simt pe el. Nu stiu de ce dar pur si simplu nu ma pot detasa. Mai rau acum ca tehnologia evolueaza si cred ca o sa cam raman in urma. Vezi pe toata lumea cu laptopu’ sau notebook-ul la subsuara, cu “aifonu” in mana si eventual cu un “aipad” in geanta si numa’ pe nebunu’ de Andrei il vezi gafaind sub povara a 20 de kile(unitate, monitor, mouse si tastatura, eventual ceva boxe). Ce o sa ma fac? Nu stiu. Stiu ce ar TREBUI sa fac. Ar trebui sa fiu si eu in pas cu moda ca de, un laptop nu mai e un moft, e mai mult ca sigur o necesitate. La mine e insa o mica-mare problema. Abia de-mi ajung banii(la 17 ani ai mei) sa-mi mai iau cate un ram sau un giga memorie pentru calculator. Inca sunt in cumpana de cand cu toti prietenii astia ai mei care ma bat la cap si la figurat(taca, taca zdrang cate un picior in unitatea mea) si la propriu(mereu iau palme peste cap: “I-ati ba’ fraiere laptop ca esti de rasu’ curcilor.Da-l naibii de PC….zdrang, iar in unitate”). Ei(prietenii mei, desigur) au gasit deja solutia : “Ba nu-i mai cere lu mata’ bani de rami, vinde rabla si hai cu noi sa-ti luam un laptop belea. Si uite-asa a intrat garcea la zdup. De inchisoare si de gura lumii niciodata nu scapi. Tocmai de aia(gura lumii) o sa fac un imens efort sa renunt la febletea mea(PC-ul).
Declaratie pe proprie raspundere
De buna voie si ne(silit de toata lumea) promit ca de astazi sa incerc sa renunt la calculator. Astfel, in loc de 16 ore pe zi petrecute in fata acestuia voi renunta la 4-6 ore. In aceste 4-6 ore prietenii mei ma vor vizita cu randul cu laptopul la brat si ma vor obliga sa-l folosesc. Prin acest mod vor incerca sa ma faca sa uit de PC. Tot acum, ma angajez sa renunt in fiecare zi la 5 Gb de informatie(“Zi ba 10 ca-ti dau cu ceva in cap..”), ok ok, 10 Gb de informatie din cei 3 Terra (“Care 2 ba? Ti-am scos noi unu saptamana trecuta…”). Deasemenea (sub povara pumnilor si picioarelor primite in stomac) ma angajez ca pana la inceputul anului scolar sa devin elev modern: laptop, Iphone, Ipad si cel mai important, fara PC.
Data: 27 07 2010 Semnatura:
Palaghianu Andrei(PC)
Saftiuc Andrei(Laptop)
Stanciu Sami(Iphone)
Dumitriu Emanuel(Ipad)
Astazi va voi prezenta o reclama la Honda Accord. I se spune cea mai scumpa reclama din lume pentru simplul fapt ca asa si este. A costat 6.2 milioane de Euro, s-au filmat 606 cadre pentru a reusi iar minunatul clip de 90 de secunde zicese ca nu contine nimic din grafica de pe calculator. Asadar, enjoy!
Revi cu o continuare a articolului despre Suceava scris de Sorin Ciocan.
„ROHONCZI CODEX” (sec. XI – XII)
Viorica Enăchiuc, Ed.Alcor, Buc. 2002:
- Dacia unită să trăiască!
- Trăiesc în luptă să fiu!(spre a învinge)
- Să fiţi folositori, trăieşte, va fi luptă!
- Trăieşte, să juri, dar armele pregăteşte!
- Hotărât, mai ales stăpân, lupţi .
- Să trăieşti cu plăcere primăvara maturităţii!
- Să nu fiţi mulţumiţi în palisadă!
- Unde nu ai biruit va triumfa pedestrimea .
- Mergi, matur te-ai aduna, trăieşte matur, a ta mergere preţuieşte!
- În linie de bătaie mergând vei birui vremea nenorocirii, cu unire!
- Hotărăşte stăpâne ca să înaintezi!
- Întoarcere să nu primeşti, să juri hotărât puternic palisadă!
- Mergeţi, mergeţi! Vlade să biruieşti cu noi!
- Pentru tine să trăieşti departe de calea Iadului, ocrotiţi, vioi să mergeţi!
- Să râzi vioi în luptă!
- Aflat înaintea furiei ai trăit, ai respins-o; să juri să brăzdezi!
- Pregătiţi veţi birui nenorocirea!
- Ai biruit nenorocirea, e vremea luptei (…) mergeţi nepăsători la ameninţări!
- În luptă rapidă, nehotărârea zdrobeşte curând!
- În calea ta împotriveşte-te, loveşte-i, biruiţi, trăieşte-ţi calea!
- Mergeţi pe acelaşi drum, vremea curajului fiilor este folositoare Domnului; unit biruieşti!
- Dătător de victorie, să loveşti!
- Împotriveşte-te nenorocirii! (…) Loveşte să biruieşti!
- Mergeţi calea îngenunchind fir cu fir primejdiile!
- Să juraţi calea voastră fără teamă.
- Mergeţi calea, Blacule Vlad!
- E folositor a merge, zic da, în linie de bătaie cu mânie!
- Trăieşte hotărât!
- Pentru a căpăta puteri curăţă!
- Credinţa ta a învins, credinţa ta a învins, mergi!
- Învingi lovind, înaintaţi spre a ataca. Te pui înaintea nenorocirii.
- Vei bate! Făclii să pregăteşti !Va-ţi unit, am înaintat puternic!
- Să triumfaţi pe căile scăpării! Fie victoria fulgerului!
- Hotărăşte, vei trăi, groaznicul nor al rătăcitorilor să biruieşti.
- Cuget, lupt .
- Gândeşte în luptă victorie!
- Primejdia rătăcirii opreşte cu tinerii.
- Luptă cu folos să nu primeşti nestatornicia, trândăvia!
- Ai lovit vătămarea, vei birui! Zdrobeşte; fie să trăieşti pentru a face pregătiri!
- Hotărăşte să te pregăteşti! (…)Mergeţi cumpătat şi puternic!
- Uniţi în luptă calea credinţei lăudaţi!
- Stăpâne hotărăşte-te, hotărăşte-te să te pregăteşti!
- Să crezi, să munceşti cu înverşunare!
- Fie dreptate, victorie!
- Fii, spre a lupta, fără îndoială să fii!
- Mergi, credinţa uneşte, eu mai zic, vei scăpa de necaz!
- Vrei planul de bătaie ?Mergeţi împreună, mai ales mergeţi; bate continuu!
- Spune DA, să lupţi însetat de convingere!
- Cugetă bine, spune, puterea dreaptă nu apare repede!
- Cugeti – mergi drept!
- Să juri pentru a alege puterea fără teamă!
- Să juri, vei lupta până la răsărit! Să fiu drept!
- - Trăieşte hotărât spre a birui, e drept. Vulturul e în stare a trăi!
- Lupta noastră preţuieşte dreptatea! Iată lupta! Pentru a birui, mergi!
- - Primejdia spre a lovi, crede continuu în apărare!
- Dacă vrei putere îngăduie spre a sta în luptă !
- Împreună este scăpare!
- Pentru noi nefirească e nenorocirea.
- Datorie! Nu-ţi placă amărăciunea!
- Cheamă la luptă jurând lovitură !
- Dacă chemi – aperi; te ridici – loveşti! Să asculţi chemarea! Cheamă să aperi, loveşte!
- - Dacă crezi, te aperi. Loveşti .
- Pregăteşte apărare puternică, luptă cu înflăcărare! Biruind, înaintezi, lupţi!
- Capătă iar putere!
- Veţi fi apăraţi, dar luptaţi!
- Ca stăpân am hotărât primejdia să spintec, să lupt!
- Să fii în putere, vei înfrânge greutatea!
- Hotărăşte să slujeşti statornic de pe înălţimi pentru a lupta întreit!
- Cine crede, merge, se aşează in apărare, curăţă!
- Spre a birui se cuvine să luptaţi. E drept să înaintezi!
- Tai – aperi !
- - Însufleţit de luptă, trăiesc puternic
- Însetoşarea de credinţă aduce putere .
- Jurând, nu vrei să scapi de hotărârea sfântă; unirea dă hotărârea, mergi şi apără!
- Vlade, puterea cerului înaintează, timpul trece cu adevărat .
- Timpul trece, să strigi, spre a învinge mergi!
- Stăpâne, vei bate, timpul trece, eu am nevoie de ajutor! Zice cineva DA?
- Fără teamă să iubeşti lupta, însetat să aperi puternic.
- Să juri, în război vei fi spre a birui!
- E vremea dacilor!(…)E timpul să alegi spre a te împotrivi!
- Vrei să lupţi folositor–începe, aleargă!
- Dacă hotărăşti cu folos să biruieşti, vei merge .
- Am unit săbiile, să loveşti cu folos fără teamă !
- Foloseşte spada !
- Fără teamă, mergi, ai credinţă, biruieşti!
- Cu plăcere, biruieşti mai ales!
- Biruieşte cel care îndrăzneşte !Hotărât, cu curaj să fiu!
- Jalea bine zdrobeşte cu credinţă!
- Cu credinţă ai birui; de pe munţi victorie întreită ai spori!
- Ai oprit lupta. Zdrobeşte trândăvia, stai în luptă, nu în tabăra a! E folositor să-i distrugi puternic; sănătate şi victorie puternică vrei.(…)Victorie în luptă ! Doar lovind ai zdrobi!
- Ca să zdrobeşti, lupţi .(…)Ca să zdrobeşti, lupţi ?
- Cu dreptate vei birui, meşter în luptă să-i nimiceşti .
- Cugetă să mergeţi. Să loveşti, iată biruieşti!
- A fi înspăimântat să nu primeşti.
- Fără teamă, fii puternic!
- Loveşti–înaintezi!
- Cel puţin loveşte, apără-te!
- Să lupţi pentru a câştiga şi să doreşti să înaintezi în luptă!
- Vorbeşte hotărât!
- Zdrobeşte fără teamă în apărare, fie sănătate!
- Biruieşti – creşte puterea.
- Orice primejdie sfârşeşte!
- Cel viteaz să biruiască!
- Cine nu luptă este de două ori biruit!
- Vlade spre a birui, luptă!
- Împotriveşte-te primejdiei pas cu pas!
- Trăind împotriveşte-te; lupţi ca să biruieşti!
- E folositor ca să lupţi!Trăind mergi, în luptă înaintează trăind
- Mergeţi spre a birui!
- Trăind mergi; vei bate fără teamă! Trăind mergeţi puternic, continuu!
- Lovind biruieşti .
- Alegeţi să trăiţi, să-i învingeţi!
- Stăpâne, ca să biruieşti, mergi pe acelaşi drum, înaintează întracolo! Să hotărăşti să lupţi!
- Dorinţa de biruinţă hotărăşte!
-CODUL MORAL AL BLAKILOR-
Ultima pe seara asta. Paula esti o bestiala.
Aplauze. Sunt momente când închizi ochii doar ca să vezi jocuri de rol. Să te pierzi, să îi pierzi, dar mai ales să te piardă – se întâmplă. Dar că sunt oameni, oamenii tai și că tu același om rămâi, cine poate să conteste?
Tu ești viu și atunci nimic nu ți-e străin, iar să mă cauți e la fel de vital ca și un moment de tăcere când trebuie ca eu să urlu.Tu nu mă cunoști, eu te-am cunoscut, dar pur și simplu nu ne știm deloc. Tu mă strigi când nu aud, eu te strig când nu auzi, și tot ce contează e că ne strigăm și nu că nu ne răspundem.
Eu sunt vie și acum totul mi-e străin. Deschizi ochii când sunt momente cu roluri jucate prost. Eu te privesc cu măsură, tu mă măsori cu privirea. Eu mă ascund în mine, tu te cauți pe tine, dar pur și simplu suntem în același loc. Eu îmi acopăr fața cu palmele, tu îmi acoperi palmele cu fața.
Noi suntem vii și nu ne suntem străini. Nu avem ochi și simțuri, minte și rațiune, nevoi și datorii. Noi nu știm cât e ceasul, dormim puțin. Noi nu ne ascundem, dar ne găsim întotdeauna. Noi ne împrumutăm, dar niciodată nu ne schimbăm. Noi nu avem nume și totuși suntem.
Noi suntem vii și ne suntem străini. Avem reproșuri și vrem să creștem. Reverențe.
Buta Paula
De mentionat ca nu am nici o legatura cu tot ce scrie acolo(cred:D). Asa, ca sa nu te superi cu totul pe mine. Ma gandesc sa fac o noua categorie si sa o numesc:Una pe seara cu Buta Paula. Are talent fata(doar e colega mea ce naiba).
Prof. Sorin Ciocan
Interesat fiind de a aduce completări cât mai interesante orelor de istorie, am achiziţionat diferite carti, precum „ROHONCZI CODEX”, editat în anul 2002. Cunoscând prima atestare documentară românească a aşezării – 10 februarie 1388, de pe timpul lui Petru I Muşat – domnitorul care a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava, mi-am dat seama de un aspect inedit al cărţii amintite unde este menţionat la sfârşitul sec. al XI – lea oraşul nostru ! Manuscrisul este tradus de Viorica Enăchiuc, după o muncă de trei decenii de decodare, cercetare filologică, istorică şi geografică ce i-a permis să compare scrierea din manuscris, aparent stranie, cu alte semne regăsite mai ales în culturile Gârla Mare (cultură materială de pe cursul mijlociu şi inferior al Dunării, de la jumătatea mileniului al II–lea Î.Hr.), Corbi (jud. Argeş), Argeş (pe locul actual al oraşului Curtea de Argeş) şi Dridu (pe Ialomiţa) .
Lucrarea aflată sub cota A1. 173/II, în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei, era privită ca „o carte extrem de secretă„ (Vajda Jozsef), ori „un fals” (Feyerpataki Laszlo), întrucât cercetătorii unguri şi austrieci (Otto Gyurk, de pildă) nu au reuşit să o descifreze.
Originalul cuprinde 448 de pagini, de format 10/12 cm, cu 9–14 rânduri, 87 de miniaturi, toate scrise cu pana. În 1838, nobilul Battyany Gusztav, stăpânul localităţii Rohoncz îl cedează prin testament Academiei de Ştiinţe din Budapesta. Abia în anul 1982, o fotocopie, solicitată prin Institutul de Studii Istorice şi Social Politice din România, ajungea în posesia cercetătoarei ieşene mai sus amintite. Primele concluzii au fost publicate un an mai târziu. Au mai trecut încă aproape două decenii de muncă migăloasă pentru a da la iveală informaţii şocante, informaţii neştiute de istorie pentru secolele XI –XII, extrem de importante, nu doar pentru istoria naţională ci şi pentru istoria universală. Informaţiile nu sunt scrise cu alfabet grec, latin ori chirilic ci cu unul propriu care aminteşte parţial de vechi scrieri din sud–estul Europei neolitice, antice şi medievale. Scrierea este considerată o limbă latină vulgară. Predomină însă, după părerea mea, elementele dacice, cele latine fiind foarte puţine.
Potrivit codexului, spre sfârşitul secolului al XI–lea şi începutul secolului al XII–lea, exista statul centralizat al blakilor, sub regele Vlad, de la Tisa până la Nistru, apoi de la Munţii Cernahora la Dunăre şi Marea Neagră, aspectele nefiind cunoscute multor specialiştilor în Istoria Românilor. Mai sunt descrise relaţiile diplomatice ale regelui cu vecinii săi, realităţile religioase, codul moral al blakilor (o fi o rămăşiţă a vechilor legi morale dace –bellagine?), dar şi bătăliile sale cu invadatorii migratori asiatici (pecenegi, uzi şi cumani).
Tocmai în acest ultim context, citim la pagina 285 în rândul de sus: „IAR LA SUCEAVA LUPTĂ ALES CU CARELE! SĂ JURI VICTORIE!” („RA SUCEVIS IKI RAR A VEI IURA VIK!”), sfat pentru regele Vlad. Lupta s-a dat pe la 1087-1090 iar finalul, deducem, a fost victorios.
Interesant e şi aspectul luptelor cu care, carul fiind o inovaţie a strămoşilor noştri ce locuiau acum cinci milenii şi pe teritoriul trac al Ungariei de astăzi. Descoperirea unui căruţ din lut la nord de Budapesta, datat la 4400–4700 de ani vechime, pare a confirma această idee, cât timp este cel mai vechi din Europa.
Figurina neolitică atestă folosirea roţii, implicit a calului şi demonstrează existenţa agriculturii dar, posibil, şi a folosirii calului în lupte, cât timp acesta este cunoscut la noi încă din prima perioadă istorică–paleoliticul (vezi pictura din peştera Cuciulat, jud. Sălaj, estimată la 10–11000 de ani).
Cum arătau carele de luptă amintite cu această inedită datare documentară a Sucevei?
Este posibil ca un car votiv, ca cel descoperit la Bujoru (jud. Teleorman), care face parte din cultura materială Basarabi (din perioada mijlocie a primei epoci a fierului – Hallstatt C) a cărei vestigii predomină între Nistru şi Tisa, pe aproape tot teritoriul Daciei. În aceiaşi zonă s-au descoperit de fapt şi piese de harnaşament şi care de luptă cu bogate elemente metalice.
Concluzia desprinsă din această ultimă idee este clară: luptele „alese” (sau „mai ales”) cu carele de la Suceava erau tradiţionale.
În „Doina” sa, genialul poet naţional Mihai Eminescu versifica două adevăruri axiale de neuitat–frontierele Daciei (aici, în secolele XI–XII, pe timpul regelui Vlad al blakilor) şi faptul că duşmanii le-au încălcat. De aici vine revolta sa, neânţeleasă de acei străini pentru care o ţară, cea a lor, nu le este de ajuns
„De la Nistru pân la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate,/ De-atâta străinătate.
Aşadar, considerăm, în lumina celor mai sus amintite, că este posibil ca oraşul nostru să aibă o atestare documentară cu trei secole mai veche decât cea recunoscută oficial.
30 de copii din județul Suceava au fost aleși să participe la Școala de vară „Clasa Liderilor pentru Bucovina” ce s-a desfășurat în perioada 19-25 iulie. Ei au fost selectați în funcție de performanțele obținute în timpul anului școlar și au optat la alegere pentru unul dintre modulele: Relații publice, comunicare, mass-media; Medii de afaceri și antreprenoriat; Politică, guvernare și autorități publice. Proiectul a fost finanțat de Consiliul Județean Suceava pentru activități nonprofit de interes general și coordonat de prof. Laurența Hacman, inspector școlar pentru discipline socio-umane, I.S.J. Suceava.
Timizi la început, elevii din Suceava, Rădăuți, Gura Humorului și Fălticeni s-au văzut toți pentru prima dată pe holurile Universității din Suceava, cazarea și masa fiindu-le asigurate acolo. Programul a urmărit pe de o parte pregătirea teoretică specializată în domeniul ales, dar mai mult de cât atât s-a axat și pe aplicarea practică a acestei teorii.
Cursurile s-au desfășurat la Colegiul Național Ștefan cel Mare pentru micii afaceriști, iar Colegiul Național Mihai Eminescu le-a fost gazdă celorlalți. Profesori formatori au fost dascăli de-ai elevilor participanți, care au făcut lecții mult diferite de cele de la școală . Căutând să dobândească unele calități de lider sau alții deja exersând aceste abilități, elevii au răspuns la tot felul de provocări bazate pe creativitate, dar mai ales pe comunicare (ex. miniscenarii, brainstorming, discurs oral).
În zilele ce au urmat, ei au vizitat diferite instituții ca prefectura, redacții de ziar și de televiziune, sau diferite firme unde au văzut pe viu ce înseamnă să lucrezi în diferite domenii și au pus întrebări. Și pentru că programul i-a solicitat mult, activitățile recreative nu au îndrăznit să lipsească. Astfel că dansul, înotul, sportul și plimbările s-au aflat la loc de cinste. În pregătirea viitorilor lideri s-a pus accent și pe educația pentru societate, codul bunelor maniere fiindu-le astăzi cunoscut.
Școala s-a terminat cu o drumeție la Vatra Dornei, unde în jurul focului de tabără toți 30 erau deja prieteni, cântau muzică folk și făceau schimb de numere de telefon. Ca dovadă unei astfel de experiențe inedite, fiecare a plecat cu revista taberei realizată de cei din modulul Relații publice, comunicare, mass-media și cu fotografii. Și pentru că nu tot ce-i frumos trebuie să se termine și repede, septembrie e așteptat pentru o nouă reuniune.
Cred că sentimentul de nesiguranţă privind adaptarea la program pe care l-am trăit la începutul săptămânii va dispărea complet, fiind înlocuit de unul de bucurie că am avut ocazia să particip la această şcoală de vară de la Suceava ( Șerban Vornicu, Colegiul Nicu Gane, Fălticeni.)
Buta Paula
Una din cele mai simple si reusite reclame pentru o masina. Intradevar, merita gustata.